În 2020, la numărul de urgență 112 au fost înregistrate 29.728 de apeluri care sesizau evenimente cu violență. În aceste cifre se încadrează și victimele violenței domestice.
Din ianuarie până în septembrie 2020 au fost emise 6.472 de ordine de protecție provizorii, cu 10% mai mult față de primele nouă luni ale anului 2019. Sursele din sistemul social și de apărare reclamă lipsa de interes a personalului din ministere, poliție, dar și încălceala în hârtii a politicienilor .
Sursa: politiaromana.ro, Material preluat din ”Studiul privind violența domestică„ realizat în 2016 de către Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității
România stă bine la planuri și strategii….pe hârtie
Pentru ca Ana, din comuna Bivolari, Iași să fie protejată de soțul său alcoolic, care o abuzează de ani de zile fizic, psihic și sexual, statul își ia timp să elaboreze planuri și strategii, care să treacă prin filtrul a cinci instituții cheie. Planuri pe hârtie, care cer numeroase semnături, se schimbă de la o guvernare la alta, necesită mereu alte aprobări și care se plimbă de la un minister la altul fără prea multe acțiuni concrete.
Din 2003 până în 2021, legea 217 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice a suferit doar câteva modificări. A apărut ordinul de protecție, apoi ordinul de protecție provizoriu care are rolul de a scoate victima din mâinile agresorului cât mai repede.
În 2018, după un caz mediatizat, în care Nicoleta Botan, mamă a doi copii, a fost înjunghiată într-o grădiniță de către soțul ei, împotriva căruia avea ordin de protecție, au apărut discuții legate de monitorizarea electronică a agresorilor.
În decembrie 2019, proiectul de lege privind brățările electronice este înregistrat în Senat pentru dezbatere. Între timp, mai apare un caz în presă al unei femei ucise de soț, chiar daca era protejată de ordin de restricție permanent.
În 12 martie 2020, proiectul de lege primește un raport favorabil din partea comisiilor de specialitate din Senat, urmând să ajungă în Camera Deputaților.
13 aprilie 2021, proiectul primește raport favorabil din partea deputațiilor din comisiile de Fond.
21 aprilie 2021, proiectul este votat în unanimitate de către Camera Deputaților.
Ordinul provizoriu are o durată de cinci zile, timp în care victima poate depune plângere pentru ordin permanent. Ordinul permanent necesită prezentarea unor dovezi și poate dura de la 3 la 6 luni, timp în care statul ar trebui să ofere agresorilor posibilitatea internării în clinici pentru dezalcoolizare, dezintoxicare sau consultații psihologice. Ministerul Muncii are responsabilitatea de a reintegra victima pe piața muncii, pentru a își dobândi independența financiară, iar administrația locală ar trebui să asigure locuințe și condiții în care victima să se simtă în siguranță.
În discuțiile cu părțile implicate în ocrotirea persoanelor vulnerabile în fața abuzurilor domestice, nici un reprezentant al poliției, nici avocatul sau procurorul chestionat nu au auzit de astfel de măsură luată pentru reabilitarea agresorului sau reintegrarea socială a victimei.
Direcția de Sănătate Publică a comunicat în iunie 2020 un raport care susține că România ocupă locul al treilea din Europa, din punct de vedere al consumului total de alcool și locul al doilea din punct de vedere al consumului cu o anumită ocazie. Alcoolul este principala cauză a violenței în familie, însă, cu toate acestea, numărul centrelor pentru dezalcoolizare de stat este aproape de 0. Cei care suferă de alcoolism se pot trata doar în clinici private, în spitale psihiatrice sau în cadrul unor ONG-uri sau asociații care primesc fonduri europene.
Ce spune agentul constatator despre situațiile cu care se confruntă când ajunge la domiciliu: „Cel mai des văd oameni în stare de ebrietate. 90% din cazuri sunt cauzate de alcool. Toți sunt băieți buni când sunt trezi, dar când se îmbată se schimbă situația.”
Ce spune avocatul legat de experiențele cu agresori care comit violențe după ce consumă alcool: „Aici doar la spitalul de psihiatrie pentru dezacoolizare, dar nu te ține mai multe de o săptămână, pentru că zic că nu au ce să-ți facă. Nu se complică nimeni, e un mare dezinteres. Mai ales dacă vii de la sate. Sunt mulți care nici nu știu să citească. E greu să le explici ce drepturi au, când oamenii au două clase.”
Și când le comunică rezultatul procesului din care rezultă ordinul de protecție: „Poliția știe pe toată lumea. Își transmit -vezi, când te întâlnești la bar cu Vasilică, spune-i că șase luni nu are voie acasă. Cam așa se procedează.
Și agresorii ce fac?
Dumnezeu cu mila. Nu îi ajută nimeni. Nu îți imagina că vine statul și spune, hai să stai aici și să faci asta. N-am auzit niciodată ca statul să ajute agresorul cu ceva.
Și dacă trei/șase luni nu se întâmplă nimic, agresorul merge acasa?
Da, dacă nu se depune pentru prelungire, da. Sunt discuții și aici, că normal nu se pun aceleași motive ca în primul dosar, deci instanța poate considera că trei luni sunt de ajuns. Pentru prelungire ai nevoie de motive noi.”
Și totuși cine vorbește în numele victimelor violenței domestice atunci când autoritățile au alte priorități?
Activiștii, ONGurile sau inițiativele cetățenești. Una din acestea este Declic. Aceștia au înaintat o petiție care să pună presiune pe autoritățile responsabile de combaterea violenței domestice.
În pandemie, alte subiecte au devenit importante pentru parlamentari
Ana de la Declic ne povestește cum încercă cetățenii implicați să îi motiveze pe senatori și parlamentari să grăbească procesul de adoptare a brățărilor electronice.
„În 2020, în februarie, a fost o crimă în Ilfov, o femeie a murit, după ce agresorul a încălcat de mai multe ori ordinul de protecție și nu a fost reținut. În acea perioadă erau discuții despre introducerea monitorizării electronice, care să completeze ordinul de protecție provizoriu. Numai că nu s-a întâmplat acest lucru, apoi s-a întâmplat crima de care am pomenit. Și așa a pornit petiția, care se numește „Vrem brățări electronice pentru agresori” și care cere adoptarea acestui proiect de lege. Proiectul de lege este pentru mai multe proceduri penale, nu doar pentru cei care încalcă ordinul de protecție, este și pentru arestul la domiciliu și pentru controlul judiciar.
În timp ce procedura era în legile parlamentului, a primit avizele necesare, a trecut de Senat, însă, când a ajuns la Camera Deputaților s-a blocat și în același timp a venit pandemia. Iar în pandemie, alte subiecte au devenit importante pentru parlamentari, ei nu s-au mai deplasat la Parlament, au avut doar întrevederi online și a fost cumva pus în așteptare.
Ați avut o persoană care să vă medieze comunicarea?
Da, am ținut legătura cu inițiatorii legii și am știut în ce stadiu se află proiectul, dar după ce a ajuns la Camera Deputațior, noi am avut și două acțiuni în care semnatarii petiției au trimis emailuri către membrii comisiilor responsabile, unde e blocat proiectul, respectiv comisia de apărare și comisia juridică din Camerei Deputaților. I-am cerut președintelui comisiei juritice să introducă pe ordinea de zi proiectul, însă nu s-a întâmplat. După ce s-au stabilizat cât de cât lucrurile cu pandemia și parlamentarii au mers la lucru fizic șu lucrurile au revenit pe făgașul normal, am luat am luat legătura cu noii membri ai legislaturii, pt că s-au schimbat parlamentarii între timp și alți membri în comisii și mi-au spus că sunt multe proiecte ca acesta, în care termenul de depunere a raportului este depășit și care așteptă, nu se întâmpă nimic cu ele, pt că nimeni nu dă socoteală, din cauză că termenul a fost depășit, poate sta la sertar mult și bine. Din cauză că sunt multe inițiative legislative, le iau pe rând, așa au argumentat deputații.”
Membrii Declic povestesc cum acțiunile lor sunt luate în considerare de către politicieni doar dacă au petiții cu un număr mare de semnatari și acoperire mediatică mare.
Sursa foto: Declic.ro
Ea ceruse ordin de protecție, cu cerere scrisă de ea, de mână, în care zicea foarte simplu „mi-a scos ochii”
Irina P. este avocat în Iași, cu un cabinet privat, dar și cu numiri ca avocat din oficiu pentru solicitarea ordinului de protecție. Ea povestește că sunt multe cazuri și că multe victime sunt din mediul rural: „se ajunge până la tentativă de omor. Unei cliente i s-a scos ochiul la propriu. Ea ceruse ordin de protecție, cu cerere scrisă de ea, de mână, în care zicea foarte simplu „mi-a scos ochii”, el a fost arestat pentru tentativă de omor. O atacase cu o furculiță, ceva. În cazul asta, sunt colegi care nu mai insistă cu emiterea ordinului de protecție, pentru că el e arestat, dar eu continui pentru că inculpatul este arestat pentru o perioadă de maxim 30 de zile, perioadă care poate fi prelungită sau nu. Tu poți aduce probe noi și instanța poate revoca arestul preventiv, îți poate da arest la domiciliu sau control judiciar. Atunci eu explic instanței că ordinul este pe 6 luni, nu pot ști cum va decurge procesul penal și dacă nu cumva se impune ca acest ordin să fie eliberat, ca ea să se simtă protejată. Tot timpul, în astfel de situații, victimele fac cerere și apoi nu mai vin, o lasă așa și nu poți ști ce își doresc, pentru că la ordinul de protecție trebuie să bifezi exact ce vrei: să păstreze distanța, față de locuință, de tine, de instituția de învățământ, locul de muncă, să nu te contacteze telefonic, trebuie să spui exact ce vrei și dacă nu precizezi, instanța nu îți dă mai mult sau ceva ce nu i s-a cerut.
Am avut un caz în care eu l-am reprezentat pe inculpat, își omorâse nevasta. Avusese anterior două ordine de protecție respinse. Și într-un final, a omorât-o. Recent chiar, anul acesta…când am studiat dosarul am vazut declarația fiicei sale, de 10 ani care a vazut cum a murit mama ei, bătută timp de două ore. Atunci am vazut că victima ceruse ordin de două ori și că erau declarații, după moartea femeii, ale vecinilor că femeia era constant bătută.”
Avocatul, procurorul și agentul de poliție au declarat că cele mai multe victime își retrag plangerea chiar la o zi după emiterea ordinului de protecție provizoriu, fie din milă, neîncredere în justiție sau frică. Din lipsă de educație, victimele nu își cunosc drepturile și nu conștientizează că abuzul are mai multe forme, nu doar violență fizică. Tot avocatul susține că nu sunt informate de organele competente, pentru că nimeni nu își respectă responsabilitățile.
Aici intervine Ministerul Educației, care are misiunea de a educa societatea pentru a preveni violența în familie. Ce proiecte găsim în comunicatele Ministerului:
Ce campanii desfășoara Poliția Română?
Deși în rapoarte apar cifre legate de creșterea numărului de violență domestică, în campaniile prezente nu apare nici una legată de acest subiect.
Găsim proiectul desfășurat în colaborare cu Vodafone, în 2020, dezvoltarea aplicației BrightSky .
Iar Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați pune la dispoziția victimelor o linie telefonică specială și un ghid cu sfaturi și recomandări.
Potrivit publicației Decât o Revistă, la linia verde au sunat, în luna aprilie 2020, 308 persoane- fiind cel mai mare număr din ultimele luni din perioada respectivă.
„…el ce să facă? Să intre pe geam?”
Prima parte direct implicată este agentul de poliție. El intră în contact cu victima și el are rolul de a o proteja după eliberarea ordinului. Avocatul și procurorul îi acuză pe ei în primul rând, fie de incompetență, fie de lipsă de interes: „Cei care au secția pe raza domiciliului sunt obligați să supraveghieze fiecare dosar. După ce am obținut ordinul și dreptul victimei de a locui în continuare în imobilul soțului, am sunat la secție să solicit agentului să îl cheme pe agresor să predea cheile și agentul a refuzat. A spus că nu e treaba lui. A trebuit să port muncă de convingere, că este treaba lui, i-am explicat punct cu punct ce responsabilități are, pentru că sunt agenți cărora nu le pasă. Depinde foarte mult de om. A spus că el ce să facă? Să intre pe geam?”.
Agenții spun că este greu pentru ei, pentru că persoanele care solicită ordin, își retrag plângerea a doua zi, iar munca lor este zădărnicită. În plus, sunt hârtii de completat care iau din avântul celor care știu că vor mai merge la acel domiciliu și în perioada următoare: „Facem o fișă de intervenție la eveniment și scriem exact părțile implicate, situația întâlnită, persoanele implicate, martori. Raportul acesta ajută la ordin, procurorul citește ce scriem noi și în funcție de asta se iau decizii. Sunt hârtii care îți iau timp, mai ales că sunt importante.
Întrebați ce părere au despre ordinul de protecție, dacă în acest moment funcționează, răspunsul surselor a fost unanim: NU.
Măslina cu pareri 